Nu mi-e teamă să lupt ca să fiu văzut.
Masca nu-i pentru tine, ci pentru a-i proteja pe cei apropiați ție. (Christian Bale)

24.11.2012

Filmul Căsătoriei




   De câte ori nu avem impresia că scenariştii sunt în trombă întodeauna după întâmplările noastre banalo-crăcănato-cotidiene?
Ei imaginaţi-vă că din mii de nuanţe şi ipostaze, s-a găsit unul(?) care să fotografieze exact firul firesc de sinuos al trecerii anilor peste cuplul iubibil şi serios. Pelicula e cu atât mai generoasă cu cât contribuie esenţial la reconfirmarea priorităţilor existente în capul oricărui întreprinzător privat, liber(...) şi banal la consimţirea uniunii sexuale corecte şi responsabile a trebilor casnice.


Clasic, minunat, frumos, crud, adevărat...pro-porţionat 


          "-Schimbarea e întotdeauna dificilă"

                                                            "-Căsniciile nu se schimbă.... "

Dacă până azi am ştiut că există doar o singură creaţie cinematografică care să introducă TOATE elementele Iubirii curteneşti/ pasionale a Omului nou "Luna Amară", filmul fabulos al lui
Polanski, e... de astăzi putem spune(Sic!) că am găsit şi Filmul Căsătoriei, "Terapie de cuplu".
Protagonişti Meryl Streep,Tommy Lee Jones, Steve Carell.

Filmul se centrează pe miezul dulce-amărui al tuturor caznicilor-multumiţi:
-Economia produselor administrative  lejer realizată
-Jubilarea  tacită a  existenţei diversităţii produselor de bucătărie
-Cadourile în strânsă legătură cu obiectele pe care le merită gospodarul/gospodina casei
-Importanţa nederanjării pe timpul refacerii resurselor în scădere, adică pe timpul nopţii....
şi nu în cele din urma
-Refuzul conştient, raţional al rolului deţinut de reparatorii de Inimi corect-legate şi întreţinute
socio-erotic:Psihologii. :)

 

Ea în faţa psihologului:
"-Îmi pare că locuim împreună ca doi muncitori care stau în aceeaşi camera"
El...
"-Cu cât ne rănim mai mult unul pe altul cu atâta va trebui să plătim mai multi bani ca să ne ajuţi să ne revenim."
 :))))

Psihologul catre El:
-Când aţi făcut ultima dată sex?
-Ce vrei de la mine, sânge?
:)))))))))))))))))))))))))))

Comedie, satiră, cinism total! Adevărat! Fundamental....!?
              Ridicolul în stare pură, nefardat, nejucat aproape... Doar mimat!

Încă un dialog memorabil
El:
"-Nu sunt o maimuţă dresată..."
Ea:
"-Eşti un terorist!" :))))

                                                                     *********

Un film pe care vi-l recomand cu caldură şi din care se desprinde o morală zguduitoare:
În viaţa "de zi cu zi" nu te poţi împărţi/nu poţi împărtăşi.., poate cel mult povesti, impro-viza...
Lipseşte cultura necesară...
Inima nu-ţi dă ghes, ea nu are educaţie.., Ea nu are părinţi, nici măcar sfinţi!!!
Afli asta atunci când constaţi stupefiat/exuberant că Sexul te împinge sa "o înfigi"/
să "i-o tragi".
Zeilor, Regulilor atotputenice nu li te poţi sustrage! Adrenalina Prostiei înconjurătoare va fi întotdeauna mai ofertantă decât manifestarea plenară a cuplului în interiorul căsniciei. De ce?

Simplu...
Orgoliul rigidităţii, atât de plutitor astăzi aidoma Libidoului cât Şi impetuozitatea constantă a Ignoranţei fac neîncetat din Dorinţă o regină beată în plină beatitudine şi proastă pe deasupra. Place asta* însă la toată lumea!!!
Poate mai puţin femeilor de vârsta patra, dar deja nu mai contează...

18.11.2012

Julie Deply & Shirley Bassey


 În Duminica Iubirii

Julie Deply si filmul ei:idealist, tâmpit, frivol, simplu, chiar simplist dar extrem de adevarat.  Mesajul!
 "2 Days in New York"
 

 Fragment:

"Dacã îţi trãieşti viaţa doar cu o singurã persoanã
Într-o bunã zi ea sau tu veţi pleca.
Şi unul dintre voi va rãmâne singur, în aceastã lume rece.
Familia în care ne naştem în cele din urmã dispare.
Pânã atunci, ţi-ai creat propria ta familie, dacã eşti norocos.
Mai întâi, trebuie sã alegi persoana
Cu care sã clãdeşti aceastã familie,
Sã o pãstrezi cât mai mult posibil.

La câte încercãri ai dreptul pânã sã eşuezi complet?
Când a murit mama, cu doar câteva ore înainte de sfârşit,
m-a privit în ochi şi avea expresia unei fetiţe...
Care nu ştia ce i se întâmplã.
Aceeaşi privire pe care o avea Lulu
când s-a nãscut, ceva absolut pur.
Aşa cã, bãnuiesc cã putem creşte cât vrem...
În final, în sufletul nostru, rãmânem la fel.
Dar înaintea sfârşitului trist
care ne aşteaptã pe toţi...
Poate putem împãrtãşi momente frumoase,
efemere cu cei pe care-i iubim."

Doamnelor şi Domnilor o voce şi o interpretare excepţională Shirley Bassey

................................. 

Sunt o voce de cap

Cu atâtea idei
cu atâtea forme
şi bucăţi de neant excitant...

De parca mi-aş striga călăul
 ce nu mai vine...
-Cum să fii EXCITAT de atâta prostie??

Un cap cu frânturi de infint, înghesuite
şi-ndesat de Domnul cu nişte de bucăţi de întrebări nemestecate
de frumuseţea echivocă a sufletului...

Atâtea răspunsuri în căutare de Întrebare..
de formare a ei confundându-se cu Ea!!!
de parcă întrebarea nu-şi mai găseşte dicţionarul descoperirii.

Am în cap atâta astral concentrat
într o bucată de pământ blestemat...
de frumos şi ignorat , hulit şi alungat...


Uneori stau şi mă mir ca prostul efectiv
constatând al dracului de fără exchivoc...
de unde atâta foame de nefugă?...

Şi de unde atâta chiulire generală...
astfel încât creaţia frumusetii mi se face Univers...
Satelizat de păcat, de impurităţi si greutăţi de cântar
al unei pieţi care se bagă exact ca o gospodină proastă
plină de buna credinţă ce nu-i iese.

Aşa că:aş mânca din colţii de argint retraşi...
într-un mistreţ vânator mâncat în cele din urma... de Vânătorul nostru general.
Poftă bună! ....
Sunt îm(n)păcat.

16.11.2012

Acel. Acea. UNICA!

Câţi dintre noi nu pare că avem .....tot ce ne dorim în această viaţă?

Însă...

În ACEIA dintre noi, în care dumnezeirea sau prostia dorinţei(e acelaşi lucru, se diferenţiază prin nivelul de cultură/înţelegere)  nu este completă sau nu este completată pentru a ne regăsi CO-respondentul, aceia dintre noi vor fi perpetuu în căutarea ACELEI lipse, a acelei spiritualităţi, entităţi ce încununează bucuria plinătăţii completării. Acel rotund al fiinţei celei mai intime, acel sărut pierdut al copilăriei...mângâiere a timpului adolescenţei şi, în cele din urmă a recunoaşterii detaşării de gloata care te poate pune oricând la zid că nu respecţi ceea ce trebuie făcut în "rândul lumii."

Dorinţa fiecărui Suflet de a se reîntregi este pertinentă numai în măsura în care RECUNOŞTI acea fiinţă RECUNOSCÂNDU-TE pe tine. Desigur nu vorbim de majoritate ca re-cunoaştere prin simplu fapt că ei nu şi au dorit niciodatată asta decât poate doar prin trăirea Clipei şi valorizarea propriei munci depuse....

Să ne înţelegem..
Nu vorbim de BAZĂ: nu luăm în calcul eficientizarea muncilor casnice, calculul benefic al rezolvărilor reciproce al responsabilităţilor de peste zi, nu ne concentrăm strict pe reuşita şi sucesul imaginii dătătoare de e-uri mici spirito-virilitare, ci pe  ACEL om care înţelege prin spirit şi se manifestă ca atare.
Acum să fim serioşi, câţi dintre PARTENERII Reali pot fi respectaţi pentru ceea ce sunt ca simţire/spirit/lumină...?Câţi dispun de acel RESPECT PE CARE SĂ-L ÎNŢELEGI/SĂ POATĂ FI ÎNŢELES???Câţi dintre noi putem gira partenerul ca să se împartă între lună şi stele, ane, caiafe samd hai să nu zic copii tac mai bine....



 Aşa că?
Ne rămân: filmele, teatrele, blogurile, lălăielile de întreţinere a fondului de bază a vocabularului, făcutul de mâncare, curvele(mulţumim doamne):) vacanţele sau chiar cluburile.


Astfel ajungem ceea ce am ajuns/Suntem: căutători în gol, creatori simplişti sau spectaculoşi(degeaba), orgolioşi ieftini, inteligenţi sau de căcat, manifestanţi entuziamanţi de schopping cultural sau alimentar, povestitori de lucruri hazlii dar goale rău...de substanţă sau efervescenţă... 
samd etc qed

ps
Nu încercaţi asta acasă dar nici măcar în ajun de crăciun când se taie porcul.

Cocluzie de final-de săptămână.
Mulţumesc din suflet Diana...pentru sfatul de ieri, am să fac întocmai, când mi-ai zis "să nu am pretenţii". Mi-a plăcut de felul dezarmant de simplu... dar ştii şi tu acum, na, că uneori când mă manifest ca prostul îmi şi iese.:))

Aşa că, tot tumultumul meu săptămânal de durere tîmpă este răzbunat pardon argumentat.

Sic. 




Cine are curajul să mă contrazică?

O mască/O vorbă/O credinţă/O speranţă......în calea....Nimănui. 




14.11.2012

Suferinţa. Pentru cine? Sau pentru ce....

                                                       
Îmi spunea Oti mă întreba dacă "sufăr pentru persoană"....

Şi i-am spus că nu. Doare însă al dracu de mult IDEEA/CONCEPTUL/LEGĂTURA...
Conexiunea fantastică, de o naturaleţe şi o gingăşie aparte pe care numai realitatea pur-crudă ţi-o poate da şi ...lua se pare.
Altfel spus, să fim serioşi, cine să-ţi dea persoane frumoase în realitate? Cât de frumos poţi fi tu INDIVIDULE astfel încât să o atragi şi să o menţii??
Aşa că "Cine"să-ţi plaseze naturaleţea/dumnezeirea în calea ta?
Şeful?
Paraclisierul sau văr-su Duhovnicul?
Persoana de la conducerea asociaţiei tale de locatari?
Miss hazard verişoara?
Repartiţia corectă a sex appeal-ului cu cinstea, pe care Cel de Sus ţi-o dă că te vede, sau cine?
Interesul banal sau creator de moment?
Vânzătorul zâmbăreţ de la piaţă?
Finul pregătitor de grătar?
Soacra recunoscătoare de lucruri responsabile? Şi ea în sine, o fostă tînără frumoasă şi serioasă în felul ei.
etc samd

Astfel am fost un privilegiat Dumnezeu mi-a ţinut lângă mine un miracol de copil. Cu el verificarea era reciprocă şi garantată a simţurilor, a tuturor întrebărilor ce-şi căutau un răspuns. Ştii, în viaţă este important ca ceea ce ai învăţat, credinţele pe care le-ai cultivat sau ţi-au fost lovite hazardant, este recomandat să le igienizezi permanent. De asemenea principiile pe care ai ales să mergi şi să le validezi cu trecerea timpului este recomandat să le verifici cu un om care are îndeajunsă dumnezeire în el astfel încât să o poţi sesiza. Pericolul este acela de a accesa iluzia şi de a te aliena de propriul eu.. a nu te amesteca cu ceilalţi bălăcindu-te printre ideile reiterate de Hiatus şi reîmbâcsite în cotidianul lepros-contagios şi ultra-găunos.

Firul ţesut cu aur al anilor care au cernut non verbal aproape, calitatea, spiritul şi autenticul de celelalte...a întărit şi cristalizat o legătură între 2 oameni de structuri şi pregătiri diferite propulsându-i în cele din urmă.... în vârful simţurilor. Piscul era însă, şi este până la urmă pentru foarte mulţi dintre noi ameţitor, te poate trânti la pământ...

Probabil criteriul statutului, al înaintării sălbăticiei să fi subţiat pojghiţa minunat de subţire a prieteniei-iubirii.
Puritatea a murit! Trăiască puritatea! De mâna a doua...


Trecând acum în partea doua*, trebuie să recunoaştem cu toţii, în cor: Sexul este energia lumii, el ne propulsează înainte, el ne dă luciditatea necesară calculelor minţii pentru manifestarea inteligenţei sau prostiei (şi ea la rândul ei câştigătoare) însă, fără mintea* ordonată de Părinţi sau Dumnezeu Ea, mintea(coca gândirii) nu mai poate fi susţinută şi respectată de Inimă. Aşa că iată cum Dumnezeu este Iubire şi Nu sexul este Dumnezeu aşa cum prin această paradigmă văd rudele strategizant îndeosebi calculat.... toţi apropiaţii noştrii- populaţia, majoritar grosieră(vorbim lejer de peste 80%din cetăţeni cu drept la cuvânt).

Morala individuală democratică(doar de amorul artei) este următoarea:

Nu trimiţi Inima la război/întrecere precum Sexul cu ochii închişi. Rişti ca ea să nu-şi mai revină în veci. Ea, Inima va merge precum Boii de la Căruţă: în urmă! De atunci vei fiinţa ca un căcat pansat, după caz luxuriant:cu mulţi bani, cu multe bijuterii chiar şi cu multe case pentru copii.
Iată de ce suntem în românia în plină societate a curvelor, a aparenţelor, a andreirazilor şi nu în cele din urmă a Imaturităţii.
Imaturitatea se traduce prin acele proprietăţi şi capacităţi pe care le dobândeşti în a nu mai recunoaşte prietenia şi iubirea( forma rotundă este respectul), de restul impurităţilor generale. Atunci când dai inima şi îţi rămâne INTERESUL GOL, BRUT...Obiectul te va conduce.

Iată supărarea mea, iată durerea mea difuză:Să dai sensibilitatea pe forma amăgitoare. O virilitate brută este înălţătoare dar , de cele mai multe ori liftul ei coboară(cu tot cu tine) mai repede decât urcă.

Tabu personalizat...

A nu traduce sexul ca "făcut" sau "futut" samd. Din păcate fiinţăm în timpurile astea prea departe de cunoaşterea noţiunii proprii de SEX,  acea a:
- "Unirii"
- "Apă a Inimilor", unde nu există 1 ci 2.
- "Posibil consilier al Sufletului"
Nu poţi vorbi de Sex ca "Pulă şi Pizdă", aşa cum nu poţi vorbi de bărbaţii şi femeile statului român ca de un Bulă sau o Columbeancă, ar fi josnic..dar mai ales batjocoritor.

A presupune că ştii ce înseamnă "Sex" este sinonim cu respectul pentru tine şi al celorlalţi oameni şi mai mult decât atât:cunoaşterea funcţionării tale. Însă:

Debusolarea generală FĂRĂ ECHIVOC nu este până la urmă decât un motor uriaş GENERATOR DE: Nevoiaşi de familii, de Copii sau Frici de a nu DECADE; Ne imităm şi ne dăm unii după ceilalţi. Vocabularul colorat survenit în urma pseudo-educării este doar un panaceu, unul gol însă. Iată cum Bruckner avea perfectă dreptate: "Sexul este bâta cu care loveşti în capul celorlalţi!"

Concluzie
Nu vorbesc de trădare ori suferinţă.... sau chiar de pierdere. Ci de aruncare pe geam a Inimii, a Sensibilităţii de 2, a acelei păsări rare...pe care fiecare în parte îi simţim lipsa...mulţi o Viaţă întreagă!!! Asta clar dincolo.. de vlăstarele ieşite din trupul femeii şi bărbatului.
Aveţi voi?
O cumpăr*!
Pentru prima oară în viaţa mea o să mă instrumentez să o Impresionez.... şi să mă sacrific pentru UN PRINCIPIU DE PURITATE ÎN CARE NE PUTEM SEXA LA MAXIM. Bineînţeles cu condiţia de a nu afla persoana specială cu proprietăţile-i ştiute de "iubibilă" şi atât.
Aşadar, nu cred că-mi găsiţi, nici mie şi nici vouă...
Există riscul să mă păcălesc nu zic nu...., posibilitatea este mini mini minimală...

Cu toate că postarea...are un iz moralizator, nu este aşa, nu am vrut asta, este doar un strigăt simplu la Cer! Scurt-disperat!

Corolar
Totul rămâne de mâna a doua în ochii fiecăruia dintre noi...

PSŞmecher 
S-o văd eu pe Zuly cum mai reuşea să scrie şi să înţeleagă într-o cheie foarte apropiată realităţii despre lucrurile complexe, dacă nu întâlnea bărbatul frumos-interior pe care la întâlnit, şi, dacă Dumnezeu îi mai croia drumul extraordinar. Iaca.

12.11.2012

Lipseşte virgula



Uneori când virgula nu îşi are sensul punctul sare la gâtul ordinii prescrise.
loc de poză 

          Atâta dragoste spulberată...de Dumnezeu


Atâtea momente de euforie spirituală
atâtea clipe entuziaste de întâlnire a două euri gemene
atâtea zâmbete ciudat de curate şi "necredibile"
atâtea idei contopite pornite spre o armonie pierdută dar schiţată cu lux de amănunte dumnezeieşti
atâtea miracole concepute într o mizerie generală
atâta nerăbdare pentru construire a casteleor de nisip pe plaja hulită dar însorită
atâta risipă de energie din două turboreactoare uzate dar cu mir pe post de ulei două suflete
pereche nerecunoascute de acelaşi Dumnezeu două feţe ale aceleaşi divinităţi atât de străine
dar atât de unite prin gingăşie de a respira împreună distanţa prea ciudat..de apropiată.
                                           
                             Două gânduri fâlfâind a colibri încătuşat

Atâtea sclipiri de iubire atât  de... nepământene
atâţia ani scurşi într-un ritm de o naturaleţe nebună sacadată
atâta bucurie nefirească a Regăsirii
atâtea vitamine sufleteşti schiţând la mişto!?! mântuirea Momentului-preţios
atâta frustrare ucisă de dragostea creării nimicului explodând într-o completare nefiresc de gingaşă
atâta dragoste aruncată împotriva Zeilor totalitarişti
atâta impropriu sfidător în faţa dicţionarelor bubuind de zel prostesc
atâta răbdare ilogică a mângâierii inimii
atâta aşteptare a Răzbunătorului pământean care şi-a băgat ghearele concupiscenţei acolo unde nu-I fierbe oala...................................................................................................

Inima iubirii de la roman trebuia a fi răzbunate Zeii urmăreau parcursul îndeaproape al
răzvrătiţilor săi Zeul-sex hămesit şi-a cerut ofrandele doar eu stăteam timid şi mă rugam
involuntar ca cifra asta atipică "2" să nu iasă ciopârţită din Războiul Lumii.
Dacă    n-am   dreptate?
N-am!
Dar de ce să-mi pui atâta durere pe care încă nu pot să cred în forţa asta nebună a ei de
regenerare? ...Şi tocmai atunci când sinapsele-mi celebrau ne-naşterea ei.
O întrebare: -Am alura unei entităţi neglijabile şi asemănătoare/indezirabile INIMII?

Inima!?
Hmm!
Există cineva ce-şi permite continuu(?) plasarea în zonele interzise firescului Ei pe premsia că nesimţirea şi tupeul îi poate forma o platoşă* pentru existenţa asiguratorie/îmbunătăţită.
Te încumeţi să-i copiezi pe Ceilalţi?
Tu? Sau Tu...sau tu?
Am exagerat aici ştiu...  dar.... De ce?

07.11.2012

DIFERENŢA!


Ea este minunea mea. Un copil controversat, un copil ce şi-a zis încă de pe băncile şcolii: "Eu nu vreau cu vidaţii ăştia, de consistenţă" A simţit de atunci înfundarea ca o avalanşă în aparenţă a celor ce ne înconjoară şi vorbesc sau acţionează împotriva oricăror principii asiguratorii de firesc-continuator, de speranţă sau... de o minimă apărare în faţa falsurilor grosolane instauratoare...
Are acel unic tumult interior de-o calculare uimitoare feeling se numeşte a plusurilor şi minusurilor tuturor lucrurilor. M-a urmat involuntar într-un drum sinuos şi presărat cu capcane, acela de a nu se dilua şi mai ales aliena. Asta au simţit-o şi cei care s-au apropiat de ea, bineînţeles că s-au SPERIAT uitând de ideile lor, de.. forma sânilor ei sau de ochii ei dansând a inocenţă si incertitudini!
-Da chiar!!!
-Cum poţi să ai seninătatea în faţă şi tu sa fugi?? Raspunsul?..o generaţie de pierduţi-bărbaţi!!!

E drept, nu reuşesc în filigran, dar, anticipez sau mai repede recunosc cu o oarecare eroare hazardantă G este confirmarea Dumnezeului meu; este acea lacrimă a durerii ce-mi arată şi confirmă! separearea celor 2 Lumi: prima-Simplitatea şi Talentul Bunului Simţ, iar cea de-a doua Complexitatea si Compromiţătoarea Condiţie a Promisiunilor legalităţilor de orice fel, cu toate prăjituricile ei.


Ea este mângâierea mea rotundă şi mai ales cu-rată: interioară, sensibilă, temătoare, fragilă, recunoscătoare tocmai datorită controverselor bântuitoare în ceea ce priveşte respiraţia în Cetatea regulilor. Refuză mântuirea prin interes, drept pt care surâsul purificator o apără de microbii strălucitori şi mai ales dezirabili ai zilelor Noastre. Ştie asta şi se înarmează în continuare cu un soi ciudat de spirit reprezentând ISTORIA înaintaşilor şi a sacrificaţilor, noştri. În interiorul ei urăşte la fel ca mine faptul că aceşti CRETINI ce ne conduc, şi ne fac să-i urmăm au batjocorit generaţii întregi de tineri şi idealuri. E un soi foarte ciudat de încăpăţânată ce refuză valul trăiriştilor îmbibaţi groaznic în aparenţe şi suprafeţe lucios de goale.

Este o certitudine uimitoare! G îmi arată separarea celor Două Lumi confirmate... de curând. Prima, surprinsă tocmai la Veliko Târnovo într-un Club de muzică Live unde am găsit(nu numai saptămâna trecută) o trupă extraordinară cu un interior special şi cu nişte expresii de oameni fascinaţi de CEVA.., de muzica rock dar, şi de sentimentele ce poate anima ASTA prin cei ce o slujesc înălţându-se.
 Inevitabil, trebuia, sa apară "opoziţia", dualul, natura-românească a fenomenului rock.
Cu toate că a fost aleasă aleatoriu, cred că locaţia "Muzic Club" nu este deloc întâmplătoare, ba chiar aproape aleatorie ea venind să confirme ceea ce ŞTIM(Sic) că AVEM:
-Formaţie cu instrumente foaarte sunătoare... undeva pe la graniţa profesionalismului cu excesul.
-Repertoriu pretenţios ales.
-Interpretare sub ton şi căutare permanentă de atmosferă...similară cumva dacă vreţi cu o fufă de bun-simţ care, se boieşte ţipător când iese la întalnire...cu viaţa.
-Tatuaţi cu chemare pentru "impresionabilitate".
-Îndrăgostiţi falşi, de-o evidenţă DUREROASĂ ce ... stăteau şi în primul rând, lângă Band
(!!!!!!!!!!!!!!?)
-Bărbăţei cu alură de steroizi proaspeţi...cu fetele necesare creşterii-n sensul ăsta..
-Mutre de patronaşi acriţi dupa ziua chinuitoare- sociabilizatoare forţată.
-Cremuite înainte sau... după solar....
-Ceva domniţe care ţineau ritmul dar nu-şi găseau locul relaxant căutat între muzică şi interlocutori. Şi cu voia voastră nu ultima pe lista observării: ATRACŢIA IREZISTIBILĂ a tuturor prezenţi către baclanism şi ritmuri apropiate manelelor noastre, acele ritmuri de nunţii&botezuri:) ce sălăşuiesc prin venele confraţilor ce aşteaptă cu o nerăbdare tîmpă a se reîmprospăta şi... să se manifeste...

Iată după simţurile mele umile şi amplificate ce face diferenţa dintre FRUMUSEŢE şi COPIA FIDELĂ a Ei.
Este adevarat, n-am intrat în toate cluburile în care se cântă rock-live din Bucureşti să aud şi alte banduri dar, mărturisesc că-mi este teamă, dincolo de orice exagerare f.posibilă...în acest context pretenţios propus. De la Veliko bulgăresc unde am simţit cu Geo că plutim, în urma forţei şi pasiunii dedicării pentru muzică a solistului trupei auzite şi până la uşurătatea abordării tonalităţilor ROCK de către domnii talentaţi(fără echivoc)ai Cortez Band este ceva cale lungă. Din păcate.
Avem ceea ce merităm. Avem ceea ce cerem. Este diferenţa pe care o face LUMEA INTERIOARĂ!
Cum să nu simţi diferenţa dintre cele 2 Lumi? Geo reprezintă naturaleţea şi rezistenţa cu tot ceea ce înseamnă incomodul în faţa nealienarii, iar în  partea cealaltă, românească, i-as zice: întâlnim adaptarea la turma nivelatoare, invitaţia silenţioasă la aplatizarea sentimentelor, ce e drept: colorat-de-tulbure.
-Cine are curaj să se pună de-a curmezişul ideilor proaste şi deci maximum posibile... De faţadă sau retrograd-paternaliste?

Iată diferenţa!
O poate face oricine până la urmă. Orice român, este însă imposibil aproape să nu ţii cont de vecin care, e leit cu celălalt(?????) şi are oroare interioară dacă faci altfel decât El(tatăl lui, doctorul lui, preotul samd). Este un copiator sau un imitator sofisticat al Legii scrise şi a celei nescrise.
Astăzi este Ziua Prietenei mele căruia îi mulţumesc că există, mulţumesc tatălui şi mamei ei! La Mulţi Ani G! Stiu că n-ai ce să faci cu cuvintele astea şi că te lupti cu ordonarea energiilor, dar cineva acolo sus te iubeşte...şi-ţi las în continuare lumina neatinsă în ochi.
 Ce aş putea să-ţi mai doresc, decât să-ti revezi Rock-starul.., minunea nebunească a Clubului din Veliko.
ps: Sâmbata seara mă uitam în Muzic Club cu G după Oama de tinichea poate poate îi zăream ţâţele pe acolo. :))))

update
Mi-a fost adresată zilele trecute replica:
"Nu sunt îndrăgostită de tine"
Mi se pare un răspuns firesc, decent, şi de cel mai autentic bun simţ..
Nu poţi afirma afirmativ şi.., responsabil pentru inima ta atunci când: ne raportăm la întregul fenomen TERESTRU. Ştii?
M-a durut ceva.................

De ce?
Pentru că atunci când Ceva are nevoie de cuvinte este sărac. Ne situăm deja în dimensiunea săracului...autentic(ce credeaţi?)
Şi cu siguranţă nu pot emite pretenţii raportate la întreaga scară a fenomenului, să pot primii şi totodată simţii "răspuns divin", şi merituos pe deasupra. Dar asta ştim majoritatea muritorilor-căutători de frumos.
Nu. Nu merit. Inima ştie mai bine. Doar ea emite semnalele, grandioase. Pretenţiile naturale, fără a le pune la îndoială.
Nu te îndrăgosti de mine. Nici nu vreau.
La fel ca şi Oti, mi-ar fi frică.
Prefer să spun, acum, că Dragostea este oarbă.
Dar inima mea nu are nevoie nici de ochelari, nici de lentile de contact iar tu ştii asta.
Ştii că te iubesc. Şi asta n-are nicio legătură nici cu sexu' nici cu contractul căutat sau cu răspunsul necesar ori cu profunzimea gigacaloriei ce umblă brambura prin minţi şi alte calorifere....


 a nu se citi simplu această postare fără a lua în calcul toate ingredientele aşternute în ultimele mele scrieri.

06.11.2012

Îşi dă aere...


Într-una din formulele ce s-ar fi dorit "de salvare" în decursul procesului educaţional românesc, expresia vine ca un sterotip agasant de gen:

"Îşi dă aere"

 Iritant nu este pentru cel ce foloseşte expresia pentru a invoca impropriul(?????)
sau nefirescul ori Incorectul mereu parcă al celuilalt, ci enervant este, pentru mine, că nu mai încetează indivizii pe lângă care merg de atâţia ani,să nu o mai folosească. Şi asta pt că sunt exact dintr-un acelaşi aluat. Dar mai cu seamă nimeni parcă nu vrea să accepte faptul că aerele/fiţele sunt un mod accesibil de "firesc","democratic", de apărare. Adică ce, a-ţi fi vrut:
politic, corect, silicon sau atenţie-cuvenită fără acest scut de apărare şi (auto)condamnare?
Cum să laşi prostia să erupă?
Cum să o laşi în simplitatea goală??? 
La timpurile astea orice simplitate poate muri instant de inaniţie ..
Pentru astea am inventat involuntar "aerele". Ele reprezintă cuvântul strâmb, elanul fortuit al naturaleţii timpurilor-proaste!!!!! Exagerarea nonsensuală şi excesul salvator de fixare proastă a privirii!

Invităm populaţia desigur foarte ocupată, cu de ale gurii, să-şi îmbogăţească limbajul de aere pentru a ajunge la struguri. proprii. acri. dulci. dar, ori enervanţi, ori diluaţi sau plictisitori. ăsta este şpilul: să te îngraşi ca să cauţi metode să slăbeşti. important e să nu reuşeşti, ci să fii doar în acţiune.să te instrumentezi astfel încât să crezi că este opera ta. Fiţa ta îţi aparţine.Gloria ţi-o faci singur.

Păcatul fiţosului nu este că vorbeşte mut/ciuntit sau ocoleşte, ci că vrea să instaureze pe moment corectitudinea oricărei situaţii ivite.. 


   Asta n-are nicio legătură cu fiţele de românia ci cu molcomul mulţumitor al firii de peste fire:)))))  

Căutati pe acest blog